sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Capcana unei pasiuni (povestire)

Pe Cristina am cunoscut-o cu doi ani în urmă, în perioada în care rămăsesem fără serviciu și petreceam ore în șir pe internet, uneori cu rost, alteori pur și simplu degeaba, dar de fiecare dată căutând o fată interesantă cu care nu neapărat să mă întâlnesc, dar măcar căreia să mă pot confesa, căci aveam probleme mari atunci, în special cu banii și simțeam nevoia să vorbesc cu cineva necunoscut, să mă vait și să mă plâng și, credeam eu, o persoană de sex feminin m-ar fi înțeles cel mai bine. În sfârșit, nu mai contează cum am întâlnit-o, ideea e că am dat peste ea într-o după-amiază și, la prima vedere, nu mi s-a părut cu nimic deosebită față de altele. Asta poate și din cauză că avea expusă o singură poză, și aia oarecum întunecată, chipul nu i se vedea aproape deloc, iar în negura aceea doar ce i se conturau liniile corpului și părul lung, creț și foarte des. Cred că mai mult eu i-am părut ei interesant căci seara m-am pomenit că mi-a trimis pe e-mail două poze cu ea în ipostaze extrem de sexy și abia de-atunci încolo am început să o văd în altă lumină și, ca să fiu sincer, am dorit-o pe loc. Cu toate acestea, deși mă atrăgea nefiresc de tare în acele fotografii, știam că o să fie cale lungă până când o voi avea în patul meu, așa că mi-am temperat dorințele și mă pregătisem să o cuceresc pas cu pas, așa cum procedasem cu altele până atunci și, aproape de fiecare dată, tactica aceasta îmi reușise.

Am fost, totuși, foarte mirat a doua zi când, mai mult în glumă, i-am cerut numărul de telefon, iar ea mi l-a dat imediat. Mai mult, mi-a zis să o sun chiar atunci, căci vroia să-mi audă vocea, dar m-a atenționat că nu poate vorbi mult deoarece se afla la serviciu și că avea ceva treabă de făcut, dar, în ciuda acestui fapt, dorind chiar să se destindă puțin, putea rupe două-trei minute din timpul ei ca să vorbească cu mine. Am sunat-o, evident, și m-a întâmpinat cu o voce calmă, dar fermă, aproape autoritară, clară și foarte pătrunzătoare, o voce de femeie versată, care știe ce vrea și care contrasta puternic cu un soi de inocență pe care i-l identificasem în fotografii, adică îmi părea a fi, fără să o fi văzut vreodată, o altă femeie, una care îmi plăcea mai mult și care mă excita mai tare. Nu țin minte cât am vorbit cu ea, poate nici cinci minute, dar ecoul glasului ei mi-a rămas toată ziua în minte așa că seara, fără să o fi anunțat, am sunat-o din nou.

Mi-a răspuns cu greu, dar îmi părea uluită. Aștepta ca eu să vorbesc, și după ce terminam ce aveam de spus, abia adăuga și ea câte un cuvânt monosilabic și greu perceptibil după care tăcea iar. Am încercat să o întreb câte ceva, căci eram foarte curios în privința ei, și mă așteptam să găsesc aceeași voce care mă bulversase dimineața, numai că acum persoana de la celalalt capăt se comporta extrem de ciudat, ca și cum ar fi fost alta. Văzând că n-am ce să scot de la ea, dezamăgit și speriat în același timp, am lăsat-o în pace și i-am spus că o voi suna mâine.

A doua zi, tot în timp ce se afla la serviciu, i-am telefonat iar, numai că speranțele mele că-mi va răspunde erau extrem de reduse, mă gândeam că o fi măritată sau că o locui împreuna cu un alt bărbat și, cine știe, poate își dăduse seama că nu e corect față de el să vorbească cu mine, iar prin tăcerea ei de aseară îmi dăduse de înțeles că vrea să o las în pace. Așadar, cu inima strânsă, am sunat-o și, foarte surprins am fost să constat că mi-a răspuns imediat. Era aceeași femeie pe care o știam cu o zi în urmă, ba parcă mai hotărâtă și mai binedispusă de data asta și nu mică mi-a fost mirarea când mi-a cerut ea să ne întâlnim. Vroia să ne vedem cât mai repede, chiar în week-end-ul următor dacă se putea căci, zicea ea, ce rost are să pierdem vremea la telefon și pe messenger, când puteam vorbi față în față și, astfel, să ne dăm seama ce vom face în continuare.

I-am spus, desigur, că ne puteam vedea la sfârșit de săptămână. A venit îmbrăcată într-o haină de blană albă cu dungi negre, lungă, frumoasă și extrem de elegantă, iar în picioare purta cizme tot negre, înalte, lucioase ca sticla și foarte fine. Era o adevărată divă când a coborât dintr-o mașină mare de teren, neagră și ea, poate prea mare pentru o fată de 27 de ani, căci atâția avea, am uitat să spun, și, până a se fi dat jos, am văzut că a întâmpinat probleme serioase cu parcarea, a dat de două trei ori înapoi ca să se bage în față, pe urmă a intrat prea tare și a dat cu roțile în bordură și chiar am zărit-o prin geamul mașinii cum s-a zdruncinat și mai că n-a dat cu capul de volan.


Am fost într-un local ales de ea căci, înainte de a ne fi întâlnit, a ținut să-mi precizeze că vrea să mergem doar într-un restaurant anume și niciunde în altă parte. Mi s-a părut ciudat, dar na, ce era să zic, doream să-i fac pe plac, iar dacă m-aș fi împotrivit, n-ar fi fost decât o dovadă de încăpățânare din partea mea, pentru că nu aveam niciun motiv să vin cu o altă propunere, ba chiar îmi convenea să aleagă ea locul pentru că altfel, cine știe, poate aș fi ales eu un local în care nu s-ar fi simțit tocmai confortabil, iar eu aș fi picat prost.

Am fost la masă așadar, unde a râs mult, a fost neașteptat de veselă pentru mine, destinsă, chiar prea dezinvoltă aș spune, iar din asta am simțit repede că-i plac și că ar fi vrut, dacă se putea, ca seara aceea să nu se termine prea curând. Am fost atent la felul cum s-a comportat în acel local. Deși nu părea că ar cunoaște pe cineva de-acolo, mi s-a părut a fi foarte familiară locului, cunoștea meniul pe dinafară și știa precis ce vrea să-și comande. Mi-am dat seama imediat că fata se gândise dinainte la ce avea chef să mănânce, probabil deja trăise în minte senzația pe care i-o producea acea mâncare, iar acum, cu mine, doar își satisfăcea pofta mult prea arzătoare. M-am ținut și eu tare și am înțeles că, deși eram puțin intimidat, cu o astfel de femeie nu trebuia să-mi arăt nicio slăbiciune pentru că, dacă aș fi făcut asta, aș fi pierdut-o garantat, căci era genul căreia îi plăcea tăria, forța, vigoarea, siguranța de sine și doar aceste aspecte o atrăgeau și chiar o excitau în același timp la un bărbat, și nimic altceva. Așa că am jucat tare, dar n-am forțat nota, nu i-am propus nimic ce ar fi putut fi interpretat în urma acelei mese, decât că aș vrea să o mai sun și să ne mai vedem și altă dată. Evident că eu aș fi luat-o pe sus chiar atunci și aș fi dus-o în mașină să fac sex cu ea acolo deoarece nu mai aveam răbdare să ajungem acasă, așa de tare o doream, dar am lăsat-o în pace, nu îmi permiteam să risc, și chiar dacă aș fi riscat și aș fi îndrăznit să-i fac vreo propunere de acest gen, eram convins că ea nu ar fi cedat, nu neapărat din mândrie, ci din principiu, deoarece știa că nu dă deloc bine în ochii nimănui ca o fată, indiferent cât de dornică era, să se culce cu un bărbat după chiar prima întâlnire, iar dacă, totuși, ar fi făcut asta, pe termen lung tot eu aș fi avut de pierdut, pentru că ea s-ar fi învinovățit pe sine pentru că cedase și ar fi considerat că eu o privesc ca pe o curvă și, prin urmare, ar fi căutat pe altul care să o vadă nu ca pe o târfă, ci ca pe o femeie respectabilă.

Ne-am despărțit, așadar, cuminți din punctul ăsta de vedere, dar noaptea târziu, fără să mă pot stăpâni, când am bănuit că a ajuns, am sunat-o din nou. Mi-a răspuns iarăși o voce stupefiată, diferită mult față de cea pe care o auzisem la restaurant și care nu glăsuia aproape nimic. Am întrebat-o dacă s-a întâmplat ceva și mi-a zis că nu, dar a adăugat că nu vrea să o mai sun acasă, și mai ales nu seara sau noaptea, fără să-mi precizeze de ce. Am insistat să-mi spună care e motivul, dar, în loc de răspuns, mi s-a părut că s-a enervat brusc, mi-a zis noapte bună și a închis.

Comportamentul acesta ciudat al ei m-a bulversat cumplit și nu m-a lăsat să închid un ochi toată noaptea. Am întors situația pe toate părțile și nu găseam nicio explicație, căci dacă ar fi fost măritată, nu înțelegeam cum ar fi putut să stea până la unu noaptea în restaurant fără să se impacienteze deloc și cum de nu, știind că e posibil să o sun, nu-și închisese telefonul, ba chiar îmi și răspunsese de două ori până atunci. Ce mai putea fi, să doarmă împreună cu o altă femeie, cu o rudă poate sau cu o prietenă și să nu fi vrut să o deranjeze, dar îmi repetam că tot ar fi putut să meargă în altă cameră și să vorbească, iar dacă nu vroia să facă asta, tonul vocii ei mi se păruse a fi, totuși, mult prea agresiv pentru gestul meu nevinovat. Sperasem că-mi va răspunde cu bucurie și că abia aștepta să primească un apel de la mine după întâlnirea plăcută pe care o avuseserăm amândoi puțin mai devreme și, când încolo, mă pusese la punct într-un mod care-mi dăduse peste cap toate așteptările mele despre ea, chiar mă determinase să-mi fie frică să-i mai telefonez.

Și așa am făcut, a doua zi nu i-am mai dat niciun semn deoarece în timpul nopții luasem hotărârea să o las în pace și să-i arăt astfel că mă simțeam jignit pentru felul în care-mi răspunsese și așteptam să mă sune ea, pentru că speram că o va face în timpul zilei, dar n-am primit nimic. Fierbeam de furie și dorință să o aud, de vreo trei ori am fost pe punctul de a o suna și mă îndemnam singur să o fac pentru că știam că, atunci când e la serviciu vorbește pe placul meu, dar m-am abținut de fiecare dată, iar seara, când am ajuns acasă, i-am trimis un SMS în care-i ceream explicații. Am așteptat câteva minute bune, dar n-am primit niciun răspuns la el. I-am mai trimis unul, tot nimic. În sfârșit, într-un târziu, seara, pe la 11, am primit de la ea un mesaj de genul ”ce te-a apucat?” I-am trimis și eu unul imediat și i-am spus de ce eram ofensat, dar m-a jignit și mai tare când mi-a dat drept răspuns implacabilul ”noapte bună”, iar cu asta mi-a închis gura.

Eram exasperat, eram înnebunit de furie și turbat de oftică, dar mă controlam totuși pentru că mi-am dat seama, până la urmă, că, dacă aș mai fi continuat să emit pretenții de comportament adecvat din punctul meu de vedere și dacă mai ceream explicații unei femei pe care abia o cunoscusem, riscam să o pierd definitiv. Așa că m-am calmat, am analizat situația și am luat-o ușor, tactic și psihologic până am înțeles că, în definitiv, nu se întâmplase mai nimic grav, ci era o singură problemă de percepție, adică eu nu înțelegeam de ce noaptea, când îi dădeam un telefon, îmi răspundea ca și când ar fi vrut să o las în pace, iar ziua era cu totul diferită, de parcă n-ar mai fi fost aceeași. Pe urmă mi-am zis că trebuie să existe o explicație, era greșeala mea că nu i-o cerusem la restaurant, iar acum n-aveam altceva de făcut decât să aștept un moment prielnic ca să o întreb ce se întâmplă.

N-am aflat atunci, am aflat după doar câteva zile, însă atunci am înțeles că îmbufnarea ei fusese parte a unui joc, un joc din care vroia să afle dacă și eu o doresc, pentru că în noaptea aceea, la restaurant, nu se convinsese, se pierduse pe sine lăsându-se pradă încântării de a fi fost în compania mea și, probabil că după ce ne despărțiserăm, regretase că nu se controlase mai bine astfel încât mie să-mi pară indiferentă față de persoana mea, căci știa și ea, ca femeie versată ce se găsea, că indiferența calculată atrage, dar tulbură și mintea și sufletul în același timp.


Ne-am împăcat, dacă pot spune așa, deoarece nu eram certați, exista numai o stare de tensiune între noi, în vinerea care a urmat, când am întrebat-o direct, într-un mesaj pe telefon, lăsând la o parte orice discuție, dacă vrea să petrecem week-end-ul împreună. După un schimb de mesaje din care am dedus clar că abia aștepta propunerea aceasta, am mers amândoi, de vineri seară și până duminică la prânz într-o stațiune de munte din Prahova.

Abia am așteptat să ajungem, iar primul impuls a fost să facem dragoste, nu mai știu dacă am mâncat, ce și unde, dar știu că am făcut dragoste într-un mod aproape exasperant, ea era extrem de voluptoasă și disperată, eu eram stăpânit cu totul de dorință și agitat până la nebunie să o am. Ne-am iubit toată noaptea, într-un ritm aiuritor, doar ce terminam căci ne porneam iar,nu mai aveam opreliști și nici gânduri în minte, cred că am încercat tot ce s-a putut și tot ce știam și încă mai vroiam amândoi. Țin minte că s-a făcut dimineața și noi ne iubeam în continuare, fără să ne spunem ceva, doar vorbindu-ne din priviri, și am ținut-o atfel până când, deodată, ne-am îmbrățișat și am rămas așa fără să ne mai mișcăm. Acela a fost momentul în care ne-am oprit definitiv în noaptea aceea, ea culcată toată, cât era de lungă, peste mine, goală și aproape rece, eu tremurând oarecum de epuizare și de frig și am stat fără să ne vorbim, cred că ne gândeam amândoi, de fapt nu știu ea ce făcea, dar eu mă gândeam la ce se întâmplase și începuse să mi se facă rușine, cu toate că, pe de altă parte, știam că nu făcusem nimic rușinos. Îmi era, totuși, rușine față de ea, mai bine spus de ce ar fi putut să creadă ea despre mine, căci mă gândeam că atunci mă putea considera un disperat, un obsedat sexual care o adusese acolo special ca să se culce cu ea și nimic altceva. Îmi reproșam că nu mă putusem abține cumva, iar dacă nu m-aș fi putut stăpâni ca să nu facem sex deloc, măcar să fi putut să mă comport mai decent în pat, astfel încât să-i fi dat impresia că și țineam la ea și să nu-i fi apărut a fi doar un animal pervers, iar când nu am mai putut suporta aceste gânduri, am dat-o jos de pe mine și m-am dus să fac duș.

Când am revenit am găsit-o acoperită, stând pe burtă și cu ochii închiși. Mi-am dat seama că nu doarme și că se gândește și ea la ce se întâmplase, dar nu am vrut să o perturb căci îmi era teamă că o sa înceapă să îmi reproșeze ceva și nu eram pregătit să mă apăr. Așa că am lăsat-o să văd ce face, a mai stat cam două minute în poziția aceea, pe urmă s-a ridicat, s-a dus la baie, s-a băgat sub duș și mai știu că am mai auzit apa pornind. După aceea m-am întors într-o parte, am închis ochii și am început să mă gândesc la faptul că o pierdusem. Da, eram sigur că aceea fusese prima și ultima noapte de amor cu ea, iar eu mă comportasem ca un nerușinat și, prin urmare, urma să fiu părăsit, căci știam că nicio fată nu acceptă lângă ea, pe termen lung și fără să se simtă jignită, un ins preocupat doar de trupul ei și numai pentru a-și satisface nevoile lui sexuale cu ea, cu alte cuvinte de a o folosi într-un mod ordinar și nimic altceva. Îmi spuneam că nu mai am ce să fac ca să îndrept situația, așa că așteptam să iasă de la baie ca să-mi spună că vrea să mergem la București cât mai repede și mă resemnasem în timp ce o așteptam.

Surprins am fost când a ieșit veselă, cu prosopul înfășurat în jurul taliei și cu sânii descoperiți și lăsați la vedere, s-a apropiat de mine și m-a sărutat, s-a mai învârtit puțin prin cameră, nu știu ce tot își căuta prin lucruri, dar o tot auzeam chicotind și mă bucuram că nu mă întreba nimic căci creștea sufletul în mine când o vedeam așa veselă și începeam să cred că pot avea o relație minunată cu această creatură extraordinară. În sfârșit, într-un târziu a terminat, s-a dus iar la baie și s-a îmbrăcat în pijamale, după aceea și-a mai aranjat puțin părul în oglinda de pe hol, a venit lângă mine iar, m-a sărutat pe buze și a adormit imediat, deși era trecut de ora 9 dimineața.

Desigur că eu n-am mai putut să dorm, m-am ridicat ușor și m-am îmbrăcat cât am putut de încet, fără să o trezesc cumva, am lăsat-o dormind și nici n-am mai sărutat-o, îmi era teamă că se va scula când îmi va simți gâdilatul buzelor mele pe carnea ei, așa că m-am comportat ca și cum n-ar fi fost acolo, iar eu am ieșit din cameră și m-am plimbat singur până spre ora 1, gândindu-mă, evident, și nevenindu-mi să cred că o așa bucurie a dat peste mine.

La ora 1 fix m-am întors în dormitor și am găsit-o trează, dar încă somnoroasă și stând în fund în mijlocul patului, iar tot părul ei îi era revărsat peste genunchi și-i acoperea și picioarele, până jos, aproape de călcâie. Am glumit cu ea și i-am spus că puteam să fi fugit demult iar ea nu m-ar fi simțit, însă a părut că nu mă aude, era concentrată și dusă cu gândurile departe, numai că eu habar n-aveam la ce se gândește și ce o preocupă. Totuși, o stare de ușoară neliniște m-a cuprins atunci și am început să o iscodesc atent cu privirea și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut lângă ea, oarecum ținut ascuns, telefonul mobil și căștile puse, dar parcă aruncate, pe jos. M-am dus să le ridic, deși nu aveam nicio bănuială referitoare la ce-i trebuiseră, iar când a văzut că mă aplec a sărit ea din pat și, cu o mișcare de panteră, le-a apucat înaintea mea și a dat cu ele, trântindu-le, în sertarul noptierei. Iar în timp ce s-a repezit după căști a lovit cu piciorul telefonul care a căzut pe podea, iar eu, în mod firesc aș zice, m-am aplecat să-l ridic și să i-l dau, iar în timp ce i-l întindeam, am zărit o privire dușmănoasă în ochii ei, ceva între furie și desconsiderare, mi l-a luat mai mult smulgându-l din mâna mea, apoi, din nou, l-a aruncat în sertar, a sărit din pat și a fugit la baie.

Știu că a întârziat mult, peste un sfert de oră, iar în timpul acesta nu auzeam nimic de dincolo de ușă, însă îmi convenea situația pentru că așa aveam ocazia să mă gândesc la ce o apucase iarăși și nu găseam niciun răspuns decât acela că, poate, mi se păruse mie că se comportase ciudat la faza cu căștile, iar cu telefonul îmi spuneam că a avut o reacție normală, era logic să se supere pe loc pentru că avea un telefon scump și tocmai îl scăpase pe jos, chiar dacă din greșeală. Așadar, încercam să mă împac spunându-mi că iubita mea nu era nervoasă sau supărată pe mine în mod special, ci pe situația produsă și, în același timp, mă mustram și încercam să mă temperez programându-mă mental ca să nu mai fiu așa de analitic cu ea.

A ieșit de la baie așa cum nu mă așteptam, veselă și binedispusă și mi-a zis că îi este foame și că ar vrea să mergem să mâncăm. Eu vorbisem însă la recepție și i-am spus că o să ne sosească prânzul în cameră, iar când a auzit s-a bucurat teribil și a omis complet să mă întrebe de unde știusem ce să comand pentru ea. Noroc însă că i-a plăcut ce-i comandasem, și am fost tare uimit să văd cu câtă poftă mănâncă, nu mă întreba și nu adăuga nimic, se concentra doar pe mâncare, iar acest fapt îmi provoca o plăcere nespusă, atât de surprins am fost încât acum, oricât m-aș strădui, nu pot să-mi amintesc ce anume am mâncat și eu și cum mi s-au părut acele bucate.

În fine, ca să nu mă mai întind, am mai rămas noaptea în acea stațiune și, desigur, am făcut iar dragoste, în același mod sălbatic și nebunesc, dar fără mustrări de data aceasta, iar a doua zi am plecat repede după ce ne-am trezit, ea a vrut doar să mai mâncăm ceva și atât. Toată săptămâna următoare ne-am întâlnit în fiecare zi, în același loc și la aceeași oră, iar dacă știam că urma să ne vedem, deși simțeam nevoia să o sun peste zi, mă stăpâneam totuși, și cu cât rezistam mai tare tentației, cu atât revederea cu ea era mai intensă. Mergeam în restaurant, mâncam până nu mai puteam, mergeam la mine și făceam dragoste. Îi plăcea la nebunie să facă dragoste, era, cred, cea mai pasională femeie pe care o întâlnisem, și, fără să facă ceva în mod deosebit, mă atrăgea și mă excita teribil, dar, după a treia noapte cred, a început să-mi propună mici fantezii, unele pe care le-aș fi considerat perverse până atunci, însă cu ea le-am acceptat numaidecât.


Așadar, mă simțeam minunat și într-un fel unic, nu mai trăisem niciodată așa ceva, și credeam cu toată ființa că și ea trăia cu mine ce nu mai încercase vreodată, însă nu mă înduram să o întreb, dar, pe de altă parte, aveam probleme tot mai mari cu banii, mă împrumutasem sume frumușele pe care urma să le dau repede înapoi, iar ea nu părea dispusă să plătească vreodată ceva. Toată distracția noastră o suportam numai eu, și poate că aș mai fi suportat-o în continuare un timp, numai că începusem să mă întreb care-i planul ei în legătură cu mine, căci mi se părea că nu are niciunul, sex și doar atât. Și, totuși, doar sex și nimic altceva? Eu vroiam mai mult, vroiam să avem o relație și eram încă sigur că așa va fi, numai că sexul atât de intens și de des începuse să-mi dea de bănuit, poftele ei mi se păreau deja exagerate și, brusc, m-am pomenit că mă întreb dacă nu o fi cumva nimfomană. N-aveam nicio certitudine, evident, că așa e, era doar o presupunere de-a mea, dar începusem să cred în ea fără să vreau și fără să-mi planific, iar pe de altă parte am zis că, înainte de-a crede treaba asta, ar fi mai bine să discut cu ea și să aflu ce-și dorește de la legătura cu mine.

Așa că seara, la restaurant, m-am gândit să abordez problema, și i-am spus cât mai pe ocolite, dar foarte elegant și cu simțul umorului că am probleme cu banii, dar că, desigur, nu-mi pare rău cât am cheltuit până acum – deși, ca să fiu sincer, îmi cam părea - și că, dacă n-ar fi mai bine să încercăm să petrecem timpul și în alt mod, de exemplu să stăm week-end-urile împreună și să începem să gătim amândoi, iar la restaurante să ieșim ceva mai rar. Pe de altă parte, am adăugat, făcând o trecere forțată, dar nu vroiam să-mi uit ideile, ar fi fost mai bine dacă am mai fi rărit-o cumva cu sexul, deoarece am fi trăit mai pasional momentele când am fi făcut-o și, astfel, ne-am fi dorit mai tare unul pe altul, altfel am fi riscat să ne plictisim amândoi și să nu ne mai placă să ne iubim atât de intens. Și, peste toate acestea, cuvântul care a fost hotărâtor în privința deciziei ei cred ca a fost cel de ”nimfomană” căci, în prostia mea, dar poate că e mai bine, deși am spus-o în glumă, m-a auzit totuși zicând că aș bănui-o că ar fi nimfomană.

Dacă până atunci m-a ascultat atentă și mi se părea că râdea cumva, când a auzit că o bănuiam de așa ceva s-a schimbat radical, am observat cum dintr-o dată i-a înghețat zâmbetul pe chip, a avut o tremurare ușoară și n-a mai zis nimic toată seara, până am plecat. Deja luase hotărârea pe loc, sunt convins acum, și abia aștepta să se termine cina aceea ca să scape de mine, iar de-atunci încoace n-am mai văzut-o vreodată.

Am simțit și eu că ceva foarte grav se întâmplase, așa că am sunat-o de pe drum, am sunat-o și când credeam că a ajuns acasă, dar nu mi-a mai vorbit sub nicio formă. Primele dăți a lăsat să sune telefonul până când se oprea singur, dar după aceea, tot văzând că insist, îmi respingea ea apelurile și mă determina astfel să nu mai încerc. Evident că nu mi-a răspuns nici la mesaje și nici la e-mail-uri, iar de pe facebook și de pe messenger m-a blocat din prima noapte.

Am insistat în felul acesta, tot trimițându-i mesaje pe telefon și e-mail-uri cel puțin o săptămână, tot sperând că va ceda până la urmă și-mi va răspunde, numai că ea s-a ambiționat extrem de tare, într-un mod pe care nu-l mai întâlnisem până atunci la cineva și nu a dat înapoi sub nicio formă de la hotărârea pe care deja o luase, adică aceea de a nu mai avea de-a face cu mine niciodată, indiferent de ce aș fi făcut eu, și indiferent cum aș fi încercat să o influențez. Și, totuși, poate că s-ar mai fi înmuiat până la urmă, așa am crezut o perioadă după ce m-am mai liniștit, acum nu mai cred însă deloc că ar fi făcut asta, dacă eu nu m-aș fi pierdut cu firea într-un asemenea hal și dacă nu aș fi insistat obsesiv să dau de ea, sunând-o de zeci de ori pe zi până când, până la urmă, închidea telefonul definitiv pentru toată ziua. Îmi dau seama astăzi că am enervat-o peste măsură, deși știam că nimănui nu-i plac oamenii extrem de insistenți, iar prima măsură pe care o ia oricine în astfel de cazuri este să scape cumva, sub orice formă, de ce-l care-l înnebunește. Astfel, ea a ales metoda blocării definitive a comunicării dintre noi, și orice scuze și explicații i-aș fi dat, nu le lua în seamă sau, dacă le lua, mie nu-mi arăta în niciun fel că le-a înțeles.

Pe de altă parte, fără să am vreo certitudine, bazându-mă doar pe intuiția mea, cred că insistențele mele disperate nu-i displăceau mereu atât de tare pe cât se putea crede, în definitiv simțea și știa că este dorită peste puterile omenești, iar acest fapt nu poate decât să placă, orice s-ar spune. Și cred că era mai mult decât atât, sunt convins că pur și simplu o excitau zbaterile mele în legătură cu persoana ei, mai ales că vedea că, cu cât ea nu zice nimic, cu atât eu insist mai tare, pentru că dacă nu i-ar fi trezit trăiri sexuale intense, nu puteam să înțeleg de ce nu-și schimba numărul și de ce accepta mai degrabă să-și închidă telefonul când, poate, ar fi putut primi apeluri urgente de la cei apropiați pe care, din cauza ei, până la urmă, le-ar fi ratat.

În sfârșit, când am fost sigur că insistențele mele nu au sorți de izbândă, deși mă simțeam sfâșiat și fără speranțe de niciun fel, ba chiar eram terminat fizic, amărât sufletește și într-o stare permanentă de plâns, arătam deplorabil, sunt convins, am renunțat la mesajele continue pe telefon și am început să mă gândesc dacă mai există vreo variantă de a o avea iarăși lângă mine. Și mi-a venit ideea, nebunească poate, dar folositoare atunci, să o verific, pentru că am început să bănuiesc, dintr-o dată și surprinzător de calm, că ceea ce făcuse cu mine, făcuse și cu alți bărbați, deci, credeam eu, nu eram singurul pe care-l jucase în acel mod.

Așa că mi-am făcut urgent un cont pe facebook, am luat poze cu un alt bărbat de pe internet și mi le-am însușit ca și cum ar fi fost ale mele, pe urmă am intrat pe profilul ei, nu i-am trimis cerere de prietenie încă, dar i-am ”furat” de-acolo câteva poze cu ea și i-am creat un profil cu numele ei pe site-ul pe care o descoperisem prima dată. Imediat ce am terminat de configurat noul ”profil”, am intrat pe profilul ei adevărat și am blocat-o numaidecât, așa că m-am asigurat că ea nu o să descopere ceea ce făceam, după care am început să trimit cereri de prietenie bărbaților din capitală care mi se păreau cuceritori și, în același timp, să aștept.


Nu mică mi-a fost mirarea când, în aceeași zi, pe ”profilul” de fată, până seara, m-au întâmpinat doi bărbați extrem de arătoși cu două mesaje oarecum asemănătoare între ele și care sunau cam așa: ”Ce mai faci Cristinico? Te-ai hotărât să mă deblochezi?” Era clar. Deci Cristina, fata care mă înnebunise și făcuse din mine orice, numai om nu, avea un obicei din a se lăsa ”descoperită” de bărbați bine făcuți pe asemenea site-uri zise de socializare, pe urmă îi cucerea cu farmecele și cu frumusețea ei, profita de ei sexual și, de ce nu, material, iar după ce se plictisea de unul, inventa un motiv oarecare pentru a nu se mai întâlni, și cu cât acela insista, cu atât ea devenea mai de nezdruncinat în decizia ei, căci știa că, dacă ar fi cedat și ar fi reluat ”relația” cu el, individul respectiv ar fi început să bănuiască faptul că ceva nu e în regulă cu ea, după aceea ar fi început să cerceteze, iar când ar fi descoperit adevărul despre ea și i l-ar fi aruncat în față, ea s-ar fi simțit extrem de umilită și înjosită și, în mod clar, n-ar fi putut să suporte una ca asta.

Așa am aflat mai târziu, de la bărbații pe care i-am descoperit folosind fotografiile ei și pe care, un timp, îi lăsam să creadă că eu chiar sunt Cristina cea adevărată, că fata nu era doar nimfomană, ci și extrem de perversă. Cu fiecare începuse în felul în care începuse cu mine, dar după asta, după cel puțin o săptămână, trecea și la perversiuni grele, acelea care nu se întâlnesc nici măcar în toate filmele porno, însă ea era expertă în așa ceva și chiar reușise să-i sperie pe doi dintre parteneri și să nu mai vrea aceia să mai aibă de-a face cu ea, așa de tare îi uluise. Totuși, unora le plăcea peste măsură treaba asta, mai ales că ea era extrem de senzuală și se excita teribil, iar excitarea ei îi scotea din minți și pe ei, dar, îmi spuneau aceiași bărbați după ce aflau cine sunt, ea niciodată nu discuta doar cu unul în același timp, adică, deși ieșea și se culca cu un tip anume, mai ținea legătura cu alți doi-trei. Așa am înțeles de ce fusese atât de nervoasă la pensiune, când rămăsese singură în cameră, probabil vorbise cu un astfel de potențial partener și cine știe ce-i spusese el, iar ea, de furie, căci am aflat că era și extrem de nervoasă și rea, azvârlise căștile pe jos și se gândea la ce avea să facă. Așa că intervenția mea în lumea ei, când, probabil, își făcea planuri, o tulburase peste măsură, și de aceea mă privise dușmănos atunci și nu mă lăsase să-i ridic căștile și nici telefonul, acelea erau, totuși, uneltele cu care-și satisfăcea ea poftele, cu ajutorul cărora găsea amanții și-i menținea o vreme alături de ea, și din cauza asta nu vroia ca eu să am nimic de-a face cu ele, cu atât mai puțin să i le ating.

Deveneam astfel tot mai curios și uluit în ceea ce o privește și țineam să aflu cât mai multe despre ea, noroc însă cu acei bărbați pe care-i descoperisem, au fost șase găsiți în cinci zile, iar relatările pe care mi le spuneau despre Cristina erau toate extrem de asemănătoare între ele, dar și nemaipomenit de surprinzătoare, de nebănuit pentru mine în zilele în care ieșisem cu ea. Așa am mai aflat, de pildă, că nu stătuse cu nici unul mai mult de trei săptămâni, iar în tot acest timp numai ei o scoteau în oraș și plăteau peste tot, după care, în mod firesc aș spune, mergeau să facă sex, iar ea devenea tot mai nesătulă și mai perversă de la o noapte la alta. Unul mi-a zis că au fost dăți când nu putea să iasă cu ea, uneori se simțea epuizat de la atâta efort sexual și inventa câte un motiv ca să nu se vadă, iar când nu putea el, o bănuia că ieșea cu altul, pentru că de multe ori o prindea în timp ce scria mesaje pe telefon, iar când se apropia de ea, se oprea brusc din scris și se uita la el cu ură. Da, acesta avea dreptate, fata ținea legătura cu mai mulți în același timp, știu că și în săptămâna aceea cât a fost cu mine am văzut-o tot scriind mesaje, chiar și atunci când eram la masă și chiar mă enervam puțin în sinea mea că, deseori, nu era atentă la ceea ce discutam, dar mă gândeam că ține legătura cu cei dragi, în special cu familia, iar eu nu îndrăznisem niciodată să o întreb cui îi scria pentru că mi se părea prea puțin politicos să fac asta, mai ales că eram de foarte puțin timp împreună.

Apropo de familie, căreia credeam că-i trimite vești despre ceea ce face și unde se găsește, am aflat că locuia cu părinții, dar că aceștia aveau o impresie extraordinar de bună despre ea, știau că este într-o relație cu un tip care nu se afla în țară, așa le spusese, iar când nu venea nopțile acasă, le zicea că îi venise iubitul și că rămâne la el, sau, dimpotrivă, îi mințea că rămâne la câte o prietenă sau se duce în cluburi, în week-end-uri, împreună cu amicii. Iată, reușise să-și creeze o imagine impecabilă în ochii părinților, iar aceștia o considerau o fată model, o iubeau necondiționat și țineau la ea enorm, iar ea era foarte dornică să-și mențină această imagine și, în același timp, era extrem de speriată că, printr-o greșeală a ei și-ar putea păta imaginea de zână pe care și-o clădise. De aceea nu vorbea de acasă cu bărbații cu care ieșea, avea o teamă patologică să nu cumva să o audă părinții că vorbește cu alții, se temea chiar că aceia ar putea spune vulgarități la telefon și ai ei ar fi putut să le audă și atunci și-ar fi schimbat cu totul impresia despre ea. Părerea aceasta am aflat-o de la un fost partener, care, de fapt, nu era doar o părere, ci și o realitate, acela cică ar fi întrebat-o insistent, într-o noapte, după o partidă de amor, de ce nu poate vorbi când se află acasă, iar ea i-ar fi spus că are pereții camerei extrem de subțiri, împărțiseră artificial o sufragerie în două, îi despărțea doar o ușă, ea nu se afla deloc în siguranță din punct de vedere al intimității, iar ai ei ar putea auzi ceea ce discută și asta părea a fi frica ei cea mai mare.

Deci asta era până la urmă. Acum pricepeam, în sfârșit, de ce era așa de uluită când o sunam noaptea, probabil o nimeream acasă, sau, îmi spuneam, se afla la un alt bărbat, și cum nu putea să mă controleze pe mine prin telefon, alesese de a nu vorbi deloc, căci, dacă ar fi vorbit, s-ar fi legat o discuție între noi, iar ea nu știa ce aș fi putut să-i spun și, poate, credea ea, vorbele acelea ar fi fost auzite de părinți, iar astfel s-ar fi compromis. Cu toate că varianta aceasta mi se pare cea mai plauzibilă, tot nu înțeleg prea bine de ce nu-și închidea telefonul ca să fi putut spune că s-a culcat și să nu mai existe discuții ulterioare, ea nu doar că nu-l închidea, dar mai și răspundea la el și vorbea, chiar dacă o făcea în felul în care o făcea și îmi spunea să nu o mai sun, iar eu cred că tot intenționat proceda în acest fel, o excita, așa cum am zis, să se simtă căutată și dorită, sau să i se facă declarații arzătoare sau de implorare, dar bănuiesc că mai mult decât orice o excita faptul că putea să respingă. Nu era un simplu ”noapte bună” spus de gura ei, era o formulă cu ajutorul căreia mă bloca, dar știa că nu mă liniștesc și că urma să mă zbat în chinuri încercând să înțeleg de ce procedase așa, căutând la mine vini inexistente și cerându-i mii de explicații, iar ei, sadică cum o bănuiam, îi produceau plăceri crescânde și arzătoare toate aceste cazne interioare ale mele. Mai cred că nu reușea să adoarmă imediat ce-mi închidea gura, presupun că ținea telefonul lângă pernă și abia aștepta să primească câte-un mesaj înfocat sau disperat de la mine, și cu cât mesajele creșteau în intensitate tânguitoare, cu atât ea se simțea mai cuprinsă de valuri de plăcere, iar după ce i-l trimiteam pe ultimul, neștiind că e cel din urmă în noaptea aceea, mai aștepta multă vreme trează ca să mai primească încă unul.

Aș mai avea multe de povestit despre bănuielile mele, dar aș vrea să spun ceva și în legătură cu job-ul ei și mi-e teamă că o să uit dacă nu scriu acum. Am aflat tot de la ceilalți, de fapt de la unul singur, doar acela a știut să-mi spună cu ce se ocupa, și mi-a zis că era economistă și că lucra la o firmă mică, dar cu mulți bani, iar acolo, la fel ca și acasă, își făurise o imagine de angajată model și de colegă perfectă. Îmi spunea acesta că toți colegii ei o iubeau și toți șefii o apreciau, că se afla în centrul atenției mai tot timpul, iar când își lua concediu sau era bolnavă, era jale în toată instituția, așa de mult o îndrăgeau. Mi-a mai zis că intuise că își menținea relațiile deosebite la serviciu prin manipulare, adică îi lingușea cu vorbe frumoase pe câte unii, altora le făcea câte un cadou din senin și, mai ales, la zilele lor, iar când își sărbătorea ea ziua era un chef general. L-am întrebat dacă colegii ei știau despre viața dublă a ei, acesta mi-a spus ca habar n-aveau, nu permitea niciunui bărbat să vină s-o ia de la serviciu, cu atât mai mult să o aducă, sau să se întâlnească cu ea în pauze. Așadar, nimeni nu știa nimic despre iubiții ei, cică evita întotdeauna, pe un ton glumeț, orice discuția despre asta, spunându-le celor care o întrebau că are pe cineva, dar nu simte încă nevoia să se afișeze împreună cu el, iar aceia o credeau pe cuvânt. Cam atât mi-a spus fostul ei partener despre aspectul acesta, și acum îmi dau seama că, în nebunia mea de atunci, nu l-am întrebat de unde le știe, ținând cont de faptul că ea era așa de misterioasă, dar dezvăluirile lui mi s-au părut a fi atât de plauzibile și atât de în conformitate cu persoana ei încât le-am luat ca atare și consideram că sunt adevărate în totalitate, de la primul până la ultimul amănunt.


Acum, după ce am aflat toate aceste detalii despre această Cristina, toate fiind de neînchipuit pentru un om normal, dar și extrem de compromițătoare pentru ea, am simțit cum începe să crească în mine o dorință uluitoare de răzbunare, iar o nervozitate de nestăvilit a pus stăpânire pe mine într-o clipă. Această transformare s-a produs după ce am aflat tot ce era de aflat despre ea, deși cred că furia și răzbunarea începuseră să ma cuprindă mai din timp, însă nu am fost în stare să-mi dau seama de asta pentru că eram prea concentrat ca să aflu cât mai multe monstruozități despre fatala Cristina. Devenisem, deci, furios că o asemenea javră, căci așa îi spuneam acum, mă păcălise într-un așa hal, fără pic de conștiință și preocupată doare de propriile-i plăceri, iar când a simțit că încep să o descopăr, s-a lepădat de mine și m-a aruncat ca pe o măsea stricată. Nu suportam, sub nicio formă, ca o târfă de un asemenea calibru josnic să mă părăsească ea prima, eram obișnuit ca eu să le las baltă pe ele, iar dacă insistau să ne mai vedem după ce nu mai vroiam, îmi băteam joc de ele până mă lăsau singure în pace. Iar asta, o târâtură ce-și spunea femeie, nu doar că se folosise de mine, dar mă lăsase să mă și îndrăgostesc, ba îmi mâncase și banii când eu eram deja îndatorat, iar când vreau să o sun să discutăm omenește despre ce s-a întâmplat, nu-mi răspunde la telefon. Cine era, de fapt, Cristina? Era o zdreanță, desigur, o femelă cu forme apetisante, dar mare tută în definitiv, căci până acum profitase numai după bărbați proști, frustrați și care, poate, nu avuseseră nicio femeie în viața lor, obsedați de sex și extrem de jalnici, căci, dacă nu ar fi fost în acest fel, n-ar fi făcut ea din ei ce ar fi vrut și nu s-ar fi umilit într-un asemenea hal ca s-o aducă înapoi. Eu nu eram ca ei, îmi spuneam, eram mult mai deștept decât toți, ca dovadă faptul că tot eu o prinsesem și, prin urmare, vroiam să pun în aplicare planul meu diabolic de răzbunare.

Iar, ca să-mi iasă planul, m-am umilit din nou, deși atunci nu credeam asta, și am cerut de la toți partenerii ei pe care-i descoperisem să-mi trimită pe e-mail tot ce aveau despre Cristina, discuții pe messenger sau pe facebook, mesajele de pe telefoane, înregistrări audio, schimburi de e-mail-uri, orice. Aveam de gând să le strâng pe toate, după aceea să le sortez și să le clasific, să le trec pe zile, pe luni și pe ani și pe urmă să i le trimit pe rând ei, apoi părinților ei și, până la urmă, să ajungă și la colegii de serviciu. Mă gândeam că adresele le găsesc cu ușurință, știam strada pe care stă și aflasem și numele firmei la care lucra și eram dispus chiar să mă deplasez la fața locului ca să aflu totul în detaliu, după aceea scoteam conversațiile la imprimantă, le puneam într-un plic și le trimiteam prin poștă.

Acesta era tot planul și eram convins că-mi va reuși să o discreditez complet și iremediabil, iar în mintea mea nu mai exista nicio varianta prin care să cedez sau să mă las înduplecat, ba chiar mă gândeam, și-mi făcea o placere nespusă, la faptul că înainte de a afla ai ei cu ce se ocupă fata lor, să o fac pe Cristina să își ceară scuze în genunchi față de mine, să o văd cum se zbate și cum mă imploră să o iert, și după ce ar fi făcut asta, eu să-i fi spus că tot o curvă rămâne, iar curvele fără minte merită să fie stârpite, iar după ce i-aș fi spus vorbele acestea dure, să fi trimis discuțiile părinților și să fi terminat cu ea.

Am fost dezamăgit totuși când cei șase foști parteneri ai ei nu mi-au dat discuțiile pe care le așteptam, speram că voi primi texte pline de vulgarități și propuneri pentru partide de sex venite din partea ei, ba crezusem că va reieși din ele și că se masturbează în fața camerei, sau că spune că face cine știe ce perversiuni. Când încolo, cei doi maimuțoi – patru dintre ei mi-au spus de la început că nu au ce să-mi trimită, că le-au șters demult – mi-au expediat niște texte banale, pline de emoticoane și mișto-uri de doi lei, ce păreau rupte din tot felul de conversații și care conțineau, unele dintre ele, doar ușoare aluzii sexuale, în rest nimic altceva. Totuși, nu m-am lăsat, și, deși nu aveam un material prea amplu, ca să zic așa, am pus textele primite cap la cap, le-am mai modificat pe ici pe colo și i le-am trimis Cristinei pe e-mail însoțite de mesajul ”Le recunoști? Sună-mă în noaptea asta, altfel le trimit mâine prin poștă părinților tăi și la tine la serviciu.”

M-a sunat imediat, căci acum știu că se afla acasă, și m-a întâmpinat brutal și atât de neașteptat că m-a lăsat fără replică pe moment: ”Ce dracu` vrei? zice. Ești nebun? Ce-s prostiile astea?” În primele clipe după ce am auzit-o, am rămas blocat, nu mă așteptam deloc la o asemenea agresivitate din partea ei, dimpotrivă, nici nu mă așteptam să-mi fi telefonat așa repede, iar dacă tot m-a sunat, mă gândeam că o să fie calmă și o să încerce să o dea pe glumă la început. Dar, dacă faptul se consumase, deși fusesem izbit în plin cu vorbele, mi-am revenit repede și m-am repoziționat astfel încât să nu pară că m-ar fi intimidat, pe urmă am tras aer în piept și i-am răspuns în aceeași manieră, mai ales că furia fierbea în toată ființa mea, iar dacă ar fi fost lângă mine, aș fi călcat-o în picioare fără mustrări. I-am spus, totuși calm, dar extrem de ironic, că nu-i permit să-mi vorbească așa, mai ales că ea era o curvă, iar eu disprețuiam curvele, și pe ea o uram cu atât mai mult cu cât își bătuse joc de mine, numai că acum o aveam la mână și eram pregătit să o fac praf. ”Dacă te referi la mă-ta, zice, sunt de acord că e curvă, deși nu o cunosc, dar cred că numai o târfă de ultima speță putea să nască un asemenea idiot infatuat, și cu cât mă gândesc mai mult la cât de prost ești, cu atât înțeleg mai bine ce hal de mamă poți avea.” Era a doua oară într-un minut când mă lovea în plin, și mi se părea cu atât mai surprinzător să procedeze așa, cu cât nu intuiam deloc pe ce se baza când avea un asemenea curaj fantastic, dar lovitura aceasta mi-o dăduse deja sub centură, căci a fost ca și cum aș fi rămas fără respirație, n-am putut să mai zic nimic, rămăsesem mut, iar ea și-a dat seama imediat, așa că a continuat: ”Ai vrut să te sun ca să-mi arăți că ai nu știu ce discuții ale mele cu cine știe ce presupuși amanți. De asta m-ai sunat? Sau mai ai și altceva? Precis ai scornit vreun plan nebunesc, cum numai unii cu mintea bolnavă sunt în stare să inventeze, numai că pe mine nu mă sperii, și poți să faci ce vrei, dar să mă lași în pace. Să-ți fie clar!”

Văzând-o cât e de pornită și că nu cedează deloc, mă enervam tot mai tare eu, doar că mă abțineam încă, nu vroiam ca ea să aibă satisfacția nervozității mele și mă străduiam să-i dau impresia că tot eu controlez situația și că o am la mână, așa că i-am spus că, într-adevăr, îmi fabricasem un plan și urma să-l pun în aplicare. Mi-a răspuns că face ceva pe planul meu, că nu o interesează, dar dacă nu încetez, o să mă reclame la poliție. I-am spus că acest plan era imbatabil doarece acuzațiile pe care i le aduceam nu erau inventate, ele erau formulate în urma discuțiilor mele cu foștii ei parteneri sexuali. ”Te-ai întrebat cine sunt ăia? mi-a zis. I-ai văzut tu? Ești convins că există toți în realitate? Dacă sunt doar invenții ale unuia singur?” ”Nu are cum, i-am spus, am vorbit cu șase, iar toți mi-au arătat cam aceleași lucruri despre tine.” ”Ce lucruri?” I-am explicat cât mai pe scurt ce-mi spuseseră aceștia, iar ea a insistat că sunt povești, închipuiri ale unor frustrați, minciuni ordinare scornite doar ca să o discrediteze, mai ales că mă văzuseră pe mine atât de pornit în a-i face rău. ”Ce fac bărbații frustrați, știi? Precis știi căci te numeri printre ei, dar îți mai spun și eu: inventează povești de nemaiauzit despre femeile pe care n-au ajuns să le aibă la pat. Și le fac curve, nimfomane, sadice, perverse, și tot tacâmul. Iar ca povestea să pară credibilă, intră și ei în joc și spun că au fost martori, sau că au trăit toate aberațiile acelea pe pielea lor.” ”Adică, vrei să spui, adăugam eu tot mai nesigur pe descoperirile mele,că toți șase au inventat?” ”În primul rând, nu sunt convinsă că au fost șase. Apoi, nu știu cine sunt ăștia. Putea să fie unul, cum ți-am mai zis, care să aibă toate cele șase profile. Dar să admitem că au fost șase persoane diferite. Ce garanții ai că e adevărat tot ce au spus ei?”

N-aveam nici una, evident, dar nu puteam să-i spun asta, aș fi părut ridicol, așa că i-am spus că doi dintre ei mi-ai trimis poze compromițătoare cu ea. Mi le-a cerut, dar i-am spus că, deocamdată, nu vreau să i le arăt, însă, după ce terminam de vorbit în noaptea aceea, urma să fac totul pachet și să i le trimit acasă, să le vadă cu toții. ”N-ai ce să faci pachet pentru că n-ai ce să trimiți și te-aș ruga să nu mai pomenești nimic despre părinții mei. Ei n-au nicio treabă aici. Tu ești și mincinos pe deasupra, dar nu mă miră. Te cred în stare de mult mai rău, așa că minciuna e insignifiantă pe lângă ce poți să faci. Dar revin, ca să îți răspund la toate întrebările de doi lei și să-ți satisfac curiozitatea maladivă pentru persoana mea. Ești mai prost decât te credeam și ai fost manipulat de niște coate goale care au vrut să se culce și ei cu o femeie adevărată și nu le-a ieșit. Așa că au găsit un fraier orbit de răzbunare care a crezut orice i-au spus, și cu cât îi spuneau lucruri mai senzaționale, cu atât el credea mai tare în ele. N-au fost șase, te asigur, cei cu care m-am văzut și m-am culcat, poate doar unul. Pentru că doar cu un ins de pe acel site, în afară de tine, m-am întâlnit și a ieșit ceva oarecum serios între noi, în toată viața mea. Ceilalți cinci, dacă or exista în realitate, ori m-am văzut cu ei și i-am ignorat după aceea pentru că mi s-au părut nepotriviți, ori nu ne-am văzut niciodată, dar n-au putut să mai scape ei de obsesia pentru mine. Asta nu înseamnă că i-am agățat eu pe ei, sau ei pe mine, ci înseamna că m-au căutat pe toate site-urile posibile după ce au văzut că în viața de zi cu zi nu le acord nicio atenție. Înțelegi? Numai că eu n-am nicio vină aici, m-am purtat civilizat și nu sunt obligată să accept în viața mea persoane care nu-mi plac. Și, pe de altă parte, te-ai întrebat în câți ani m-au descoperit acești presupuși parteneri? Află că eu am contul deschis acolo de vreo șapte ani, iar în acest timp aveau destulă vreme să fabrice mii de povești.”

Așadar, cu ce-mi spunea, începuse să-mi dea peste cap tot ceea ce crezusem eu că-i cert despre ea, căci avea dreptate, nu mă asigurasem în niciun fel că acei bărbați într-adevăr există cu toții, sau că îmi spuseseră adevărul și, în definitiv, de ce n-ar fi putut fi unul singur care să-și fi creat șase profile, căci acum începeam să mă întreb dacă un bărbat adevărat ar fi spus atâtea detalii picante despre o fostă iubită și, cu cât analizam mai tare, cu atât îmi dădeam seama că n-ar fi spus. Cu toate că pornisem stăpân pe mine și ferm în a o distruge, mă înmuiasem teribil după ultimele vorbe ale ei și mai că nu mi-ar fi plăcut să continue, dar eram parcă extrem de dornic să aud și varianta ei și, pe măsură ce mi-o expunea, mi se părea că e cea reală. Așa că o lăsam să vorbească, fără să-mi mai pese că mă jignea, agățându-mă și eu de ce puteam ca să-mi susțin cauza și i-am reproșat că, deși spune că nu s-a văzut cu atâția bărbați, cu mine totuși s-a întâlnit.

”Și ce? N-am voie să mă întâlnesc cu cine-mi place? Căci, dacă nu știai, tu mi-ai plăcut de când te-am văzut în poze și chiar pe urmă, până am fost la pensiune. Acolo, de cum am ajuns, am început să te văd așa cum ești și te-am descoperit în totalitate imediat ce am ajuns și ai sărit pe mine. Ți-aduci aminte dacă am mâncat ceva? Îți spun eu că nu și n-am făcut nici nimic altceva decât să ne-o tragem ca doi disperați. Așadar, de asta m-ai dus acolo, ca să te satisfaci cu mine. Ideea e că și mie îmi place să fac sex, din cauza asta nu ți-am zis nimic atunci, pentru că dacă aș fi comentat ceva, stricam week-end-ul acela, și am hotărât ca, dacă tot veniserăm să ne simțim bine, apoi să ne simțim bine sexual, căci știam că tu nu ești în stare de altceva. Și m-am lăsat prinsă în jocul ăsta erotic și l-am trăit la intensitate maximă, de asta a durat atât de mult, dar după ce am terminat, m-am gândit la ce am făcut și mi-a părut rău, dar ce era să mai fac. M-am gândit cât ai făcut tu duș, m-am gândit și după ce ai plecat, pentru că nu am adormit, așa cum crezi, ci m-am prefăcut doar, vroiam să pleci și să mă lași singură pentru că nu te mai suportam. Pentru faptul că ai ieșit din cameră atunci îți mulțumesc, dacă nu o făceai tu, eram nevoită să o fac eu, nu suportam să te știu lângă mine și să mă atingi. Iar dacă te întrebi de ce te-am sărutat după ce am ieșit de la baie și de ce râdeam în timp ce îmi căutam lucrurile, a fost pentru că nu vroiam să te mai simți vinovat, pentru că știu că te acuzai singur că ai fost un animal. Și așa și era, nu doar că ai fost animal în manifestări, dar și miroseai oribil, a cal sau a măgar, însă erai atât de convins că eu te accept oricum, încât nu ți-a mai trecut prin minte să faci măcar un duș înainte de a mă lăsa să-mi plimb buzele și limba pe pielea ta împuțită. Din câte știu, și cred că îți aduci și tu aminte, eu nu doar că am făcut duș, dar m-am dat și cu creme de corp, așadar eram cât se poate de proaspătă și curată, însă ție puțin îți păsa de asta, abia așteptai să mă pătrunzi. Ce vrei să-ți mai spun? Că am fost așa de nervoasă pe mine încât am aruncat căștile de la telefon pe jos pentru că au fost primele care mi-au venit la îndemână, iar pe urmă, ca să mă calmez, am sunat o prietenă și i-am spus ce făcusem? Nici măcar aceea nu m-a liniștit suficient, chiar m-am certat cu ea și i-am închis telefonul, iar când ai venit tu și m-ai găsit stând în mijlocul patului, mai că-mi venea să-mi trag palme de la atâția nervi, și tocmai tu erai ultimul om pe care vroiam să-l mai văd atunci. Și te-ai găsit să-mi iei căștile, să-mi dai telefonul, nu vroiam să atingi nimic ce era al meu, nu te mai suportam, cu alte cuvinte vroiam să scap de tine și punct. Dar nu știam cum să fac asta, așa că am fugit la baie și de aia am stat așa mult acolo, m-am tot gândit până mi-am dat seama singură că nu am de ce să mă învinovățesc exagerat, tot un obsedat sexual erai și tu, la fel ca și alții, căzusem în plasa ta, iar ca să nu-mi fac rău, măcar să profit și eu sexual de tine. De asta am ieșit mai liniștită și am mâncat veselă, deși nu-mi plăcea mai nimic ce mi-ai comandat, iar noaptea am făcut iarăși sex în același mod năprasnic. Atunci, în baie, luasem hotărârea să te folosesc doar pentru sex, măcar atâta satisfacție să am și eu, iar dacă și tu profitai de mine, am vrut ca eu să am ceva în plus, și anume acele mese pe care le plăteai. Și dacă mă întrebi ce m-a determinat să nu vreau să ne mai vedem, a fost faptul că mi-ai spus că nu mai ai bani, și nu că m-ai făcut nimfomană, cuvânt pentru care ți-ai cerut scuze în mod jalnic și obsesiv în mii de mesaje pe telefon. Nu mă afectează pe mine un cuvânt când știu că n-are legătură cu mine, deși, ți-am zis și ai simțit, îmi place enorm să fac dragoste. Dar când ai început să te plângi de bani, am decis pe loc să nu-ți mai acord nicio șansă. Eram eu vinovată cu ceva că aveai tu datorii? Adică tu, după ce mă foloseai ca pe o târfă, să nu-mi plătești nici măcar o masă? Să vin să gătesc eu cu tine? Să fi devenit iubita ta? În ce sens? Găsești că avem măcar un lucru în comun în afară de pasiunea pentru sex? Și, dacă vrei, îți mai pun întrebări, dar nu aștept răspuns la ele căci nu am răbdare și mă plictisești. Am observat că nici nu știi să vorbești, ai învățat și tu niște termeni sofisticați pe care-i tot repeți și cu ei crezi că sucești capul femeilor. Ei bine, află că eu nu-s deloc așa.”

Tirada ei era de nestăvilit, iar vorbele pe care mi le spunea le primeam ca pe niște pietre ce ar fi fost aruncate ritmic în mine, și, cu fiecare lovitură, mă făceam, parcă, tot mai mic, dar le simțeam așa pentru că erau atât de concrete și sincere încât nu-mi lăsau nicio șansă, sunau de-a dreptul implacabil și îmi răsturnaseră orice logică. Iată, numai în câteva minute, Cristina îmi dăduse peste cap aproape toate presupunerile despre ea și îmi făcuse țăndări imaginea pe care o aveam despre mine, deci, cu alte cuvinte, nu-i plăcuse nimic din ceea ce-i oferisem și nici din ceea ce eram, poate doar faptul că o satisfăcusem sexual contase, dar acum era foarte puțin important acest aspect. Și tot de asta m-am legat atunci, în discuția cu ea, căci altceva nu-mi mai venea în minte, așa de rău mă zăpăcise și mă bulversase, aproape într-un mod de neconceput, așa că m-am pomenit să o întreb, cu o voce răgușită deja, despre perversiunile cu mine. ”Care perversiuni? zice ea și m-a atacat imediat. Eu nu cunosc nici una pe care să o fi făcut împreună cu tine. Dar dacă te referi la folosirea acelor jucării sexuale, află de la mine că utilizarea lor nu e perversiune. În linii mari, tot ceea ce acceptă de bunăvoie să facă doi parteneri în pat, nu e considerată perversiune. Dacă nu știai. Iar dacă știai, și sunt convinsă că știai, ești un nemernic, pentru că de la tine a pornit ideea cu acele instrumente, tu ai fost cel care ai zis că te-ar excita la culme să mă vezi pe mine cum mă satisfac cu vibratorul. Și m-am satisfăcut și pentru că știam că asta te înnebunește, deși mie aproape nu-mi plăcea, dar și pentru că, după primele două-trei nopți, n-ai mai fost în stare de mare lucru, abia mai aveai o erecție ca lumea. Poate că știai tu ceva și de asta m-ai pus să iau vibrator, adică ăla pe care tu n-ai avut curaj să te duci să-l cumperi.”

Ce mai puteam să zic! Mă ataca permanent, analiza extrem de lucid totul și-mi arunca în față parcă o altă realitate, iar în momentul în care mi-o spunea, aveam impresia că eu nu făcusem parte din acest joc, dar pe măsură ce mă gândeam la ce-mi prezenta, începeam parcă să mă trezesc și să îmi dau seama că așa era. Da, eu îi spusesem de vibrator, și, da, nu am avut curaj să mă duc să-l cumpăr, dar nu-i propusesem varianta asta doar pentru că aș fi vrut să o văd pe ea satisfăcându-se cu el – deși îmi plăcea și imaginea asta, recunosc – cât pentru că începusem să nu mă mai simt stăpân pe forța mea sexuală și consideram că acel instrument mi-ar putea veni în ajutor. Și așa se și întâmplase, mă ajutase mult atunci să o satisfac, numai că nu m-am gândit că ea își va da seama, eram prea sigur de mine și prea convins că se topește de plăcere ca să mai observe și altceva.

Așa că am abandonat și această pistă, mi-o luasem grav și aici, era limpede, și am trecut la cea cu telefoanele din timpul nopții,adică am întrebat-o de ce pare așa de uluită când o sunam acasă și de ce n-a vorbit niciodată mai mult de câteva vorbe cu mine, și acelea extrem de trase de păr. Evident, înainte de a o fi lăsat să înceapă, i-am spus și varianta pe care mi-o detaliase acel presupus partener el ei. ”Aceasta e ultima chestiune la care-ți mai răspund, deoarece nu ești doar prost, dar ești și penibil, iar eu nu vreau să mai pierd vremea cu asemenea oameni. Chiar crezi că stau într-o sufragerie împărțită în două și aia cu pereții subțiri, când eu am jeep, bijuterii și haine de blană? Așa ridicol ești? Acum, cum de pot vorbi de acasă, și vorbesc tare după cum auzi, fără să-mi pese că mă aude cineva? Nu te întrebi? Află că stau singură, ți-am spus-o deși nu meritai, dar nu vreau să vorbesc de acasă pentru că nu am timp de pierdut, înțelegi? Și, până la urmă, ce să fi vorbit? Să-mi spui că ți-a fost dor de mine, că ți-a plăcut cum ne-am tras-o, că ai vrea să ne vedem a două zi, că te gândești la mine și tot așa? Le știam pe toate acestea, mi le spuneai de zeci de ori peste zi și nu aveam chef să le mai aud încă odată. Seara lucrez, poate citesc, sau ascult muzică, pentru ce să fiu nevoită să ascult aceleași și aceleași aberații. Din moment ce luasem decizia că nu poate fi nimic serios și de lungă durată între noi, m-am hotărât nici să nu mai pierd timp cu tine. Cine îmi mai dă mie timpul pierdut înapoi? Nimeni. Dar n-ai înțeles din prima, când ți-am răspuns din politețe, a trebuit să-ți răspund și a doua oară și să-ți spun să nu mă mai suni. Ai înțeles acum? Zici că mă aflam la părinți sau cu alt bărbat, că așa ți-au zis ăia. Poate, uneori, și ce-i cu asta? Prefer să-mi petrec timpul cu oamenii dragi, decât să-l pierd la telefon cu cei care nu au nimic adevărat să-mi spună. Și cu asta am terminat cu tine pentru totdeauna, nu vreau să te mai aud, să te mai văd, nu mai vreau să știu nimic de tine. Tot ceea ce-ți cer este să uiți și să mă lași în pace. Iar ce faci tu cu acele planuri ale tale nu mă privește, poți să ți le bagi undeva, numai nu te ține de prostii căci te faci de râs și mai rău.”

Acestea au fost ultimele vorbe ale ei, după care mi-a închis telefonul fără să-mi mai fi zis ceva. Aș mai fi vrut să o întreb despre serviciu, dar nu am mai apucat, însă nu mai contează, cred că aceea a fost singura variantă adevărată dintre toate cele care mi-au fost spuse despre ea, exceptând partea cu manipularea colegilor. Acum cred că părinții și colegii o iubeau și o apreciau nu fiindcă îi lingușea, ci țineau la ea pentru ceea ce era, căci, sunt convins, Cristina era impecabilă de cele mai multe ori.
Dar povestea se sfârșește aici. Aceasta a fost Cristina și abia după ce n-am mai vorbit, m-am îndrăgostit nebunește și cu adevărat de ea, însă n-am mai făcut nimic ca să o întorc la mine, eram convins că am pierdut-o definitiv și tot așa cred și în prezent. Timp de doi ani, până azi, când m-am decis să povestesc toate acestea, o suferință neimaginat de grea a pus stăpânire pe mine, iar în paralel cu durerea trăiam și drama celui care nu se mai regăsește în nimic. Nu mi-am revenit, dar mai bine mă opresc, căci de-aici încolo începe o altă poveste, una pe care o voi scrie, cu siguranță, după ce se va fi încheiat. (Sfârșit)