marți, 11 mai 2010

Lipsa banilor si sclavia de tip nou




O scarba nedisimulata m-a cuprins cand am aflat de curand ca, pentru a creste incasarile la buget, guvernantii s-au decis sa taie procente importante din salarii, pensii si ajutoarele de somaj. Cu alte cuvinte, masura va afecta, in cea mai mare parte, categoriile cele mai sarace ale statului. Caci, cat are salariul un bugetar de rand? Lucrand in sistem, stiu precis ca salariul acestuia nu depaseste 800 de lei net. Daca i se va mai lua 25 % din el, bugetarul respectiv va ramane cu un venit net lunar infim. Iar el, de-acum, va trebui sa se descurce de la luna la luna cu acesti bani.
Faptul ca cineva a inventat un job full-time prin care, intr-o lume moderna cum este cea de azi, tu sa fi platit cu 800 de lei pe luna, ar putea parea ca tine de patologia mintii, respectiv de un absurd desavarsit. Caci, ce sa faci cu 800 de lei? Iti ajung acesti bani sa supravietuiesti? Evident ca nu. Iar daca nu-ti ajung, de ce cineva iti da numai atat? Nu cumva pentru ca e nebun? Nu, nu e nebun si am sa explic imediat de ce nu e.
Interesant este ca cei care dau legi ca tu sa castigi 800 de lei pe luna, au in conturi milioane de euro. Dar daca tie ti-ar da mai mult, ar trebui sa "ia" de la ei, pentru ca ale lor conturi sunt umflate cu banii extrasi in urma muncii tale. Pe de alta parte, ei stiu precis ca banii pe care ti-i dau tie, nu-ti vor ajunge nici pentru o saptamana, dar tocmai de aceea iti dau atat, ca sa nu-ti ajunga. Pentru ca daca ti-ar fi suficienti macar de la salariu la salariu, tu ai incepe sa nu prea mai ai grija banilor si ai fi atent, de exemplu, si la modul in care guvernantii te conduc. Iar lor nu le place asta.
Sclavia de tip nou nu mai inseamna, la fel ca in trecut, sa stea cineva cu biciul la spatele tau si sa-ti spuna ce sa faci. Azi, una din formele sclaviei moderne, o reprezinta manipularea ta continua prin lipsa banilor. Caci, in societatea actuala, daca nu ai bani, nu contezi. Iar daca nu contezi, nu existi. Prin urmare, tu vrei sa contezi si sa existi, iar cei care te platesc stiu foarte bine asta. Vrei sa contezi si sa existi pentru ca ai dorinte, idealuri, scopuri, fantezii. Pe toate acestea nu le poti atinge decat cu bani, iar ca sa obtii bani, o sa incepi sa faci orice. Chiar sa accepti slujbe platite cu 800 de lei pe luna. In momentul in care ai acceptat o astfel de slujba, sefii tai stiu ca nu de placere ai vrut-o, ci de nevoie. Si, de aceea, cand tie nu-ti convine ceva (si sunt atatea care nu-ti vor conveni), iti vor spune sa pleci. Sa pleci unde? e intrebarea care te macina. Sa te duci cu ce? Caci tu esti falit, muncesti doar ca sa supravietuiesti, iar acum, vezi bine, in unele cazuri, cand vrei sa-ti schimbi serviciul,trebuie sa platesti...spaga. Si, astfel, esti fortat sa ramai acolo unde esti.
Ciudatenia este ca, desi ai 800 de lei pe luna (adica nimic), cineva isi permite, totusi, sa-ti mai ia 25 % din ei. Ar putea parea uluitor pentru ca, in aceste conditii, ai putea crede ca nu va mai munci nimeni, ca toti isi vor da demisia. Asa ar putea parea, numai ca, in realitate, nu va demisiona nimeni, sau foarte putini o vor face. De ce nu vor demisiona? Am explicat mai sus. De ce au curaj sa-ti mai ia din salariul tau de nimic? Pentru ca stiu ca tu nu vei pleca. "Bine, ai putea sa zici, institutia va functiona ca vai de ea, nimeni nu va mai fi interesat sa munceasca serios". "Si ce daca, isi vor zice, important e ca se misca ceva". Chiar asa, cum-necum, treaba merge inainte. Legal, institutia functioneaza. Cum functioneaza? "Asta nu e treaba noastra, sa se ocupe sefii directi".
Asadar, la un moment dat, o sa te trezesti si cu salariul ciopartit si muncind in continuare in aceeasi institutie jalnica. Si, astfel, iti intaresti conditia de sclav. Caci, ce altceva poti fi, cand, desi nu te tine nimeni cu forta, esti totusi legat de acel loc, precum erau odata serbii legati de pamant. Si muncesti 8 ore zilnic (uneori chiar mai mult), si te duci la program, si ai sefi care stau pe capul tau zi de zi. Si numai tu stii ce ura se strange in tine, dar n-ai ce sa faci cu ea, mergi mai departe.
In paralel, altii, care au joburi mai bune, vor rade de tine si-ti vor spune ca esti prost, plafonat, incapabil, nepregatit. Se vor lauda cu castigurile lor, cu avantajele lor si-ti vor mai zice ca ei niciodata nu ar sta pe un salariu ca al tau. Ca, decat asa, mai bine ar vinde cartofi in piete, sau ar crapa piatra seaca. Oare? Pe tine te va afecta cumplit si-ti va veni sa-ti iei campii, fara sa te mai intrebi cat din ceea ce au altii, au obtinut prin ei insisi, si cat e noroc. Cat e munca proprie, si cat e ajutor din partea altora? Cat de super pregatiti sunt, si cat sunt tinuti in brate? Precis si tu ai face fata, poate si mai bine, daca ai fi obtinut jobul lor. Pe de alta parte, nimic nu e sigur, daca azi se bucura de mii de euro pe luna, maine s-ar putea sa nu ia nimic. Falimentele se inmultesc precum ciupercile dupa ploaie.
Revenind, o sa constati tot mai acut ca banii nu-ti mai ajung aproape deloc. Si, atunci, incepi sa te imprumuti. Si ceri azi la unul, maine la altul si tot asa o tii pana cand nimeni nu-ti mai da, iar cei care ti-au dat, te bat acum la cap sa le dai banii inapoi. Dar ce sa le dai, de la inceput stiai ca nu vei avea de unde.
Lipsa banilor te depersonalizeaza, iti viciaza fiinta. Cu cat nu ai, cu atat decazi. Si iti pierzi prietenii, cunoscutii, iubitul sau iubita, esti blamat si injosit de toata lumea. Decazi in ochii tai, iar cu cat decazi mai mult, cu atat devii mai antipatic pentru toti. Ceilalti nu mai au intredere in tine, fug de tine, nu-i mai interesezi. "Sa pui mana sa muncesti" iti vor urla tot timpul in timpane, dar ce sa muncesti cand tu nu sti incotro s-o apuci? Incepi sa vinzi si ceea ce ai, dai pe nimic si hainele de pe tine, numai sa supravietuiesti. Poate ca esti inteligent, ai studii complete, dar degeaba, ajungi sa nu mai contezi. "Munceste, munceste" ti se va spune mereu, iar tu stii bine ca sunt nebuni cand iti zic asta, caci ai incercat de-atatea ori, dar nimeni nu te-a bagat in seama. Ai capatat si o privire de infractor, iar cand te-au vazut cum te uiti, te-au alungat de pe la toate interviurile.
Sclavia ta continua cu fiecare zi care trece. Sefii, colegii mai instariti pe care-i ai, stiu prin ce treci, dar niciunul nu vrea sa te ajute. Dimpotriva, daca te vad asa rapanos, fara speranta, te injosesc si mai mult, iar daca tu esti, sa zicem, inginer, asta nu conteaza pentru ei. Acum, esti orice si faci ce ti se spune. Esti bun la descarcat, incarcat, carat. Cand e nevoie de un ajutor undeva, tu esti cel care vei fi trimis.
Guvernantii, de asemenea, se bucura ca esti sclav si fac tot ce pot ca sa nu devi altceva. Caci, ei, mai mult decat oricine, vor sa te tina asa pentru ca le place ca tu sa fi sarac, sa fi prost, neputincios, bolnav, indatorat. Cu cat tu esti mai sarac, cu atat ei vor fi mai bogati; cu cat tu esti mai fara putere, cu atat ei vor fi mai tari in fata ta; cu cat tu esti mai prost, cu atat te vor manipula mai rau si-ti vor inchide gura. Si te vor face sa crezi ca, atunci cand esti disperat si nu mai poti, ajutorul pe care-l primesti vine strict de la ei si ti-e destinat numai tie. Ba, mai mult, vei crede ca daca ei nu vroiau, nu-ti dadeau. Iar daca ti-au dat, rezulta ca sunt oameni buni si au rupt din avutul lor ca sa-ti dea tie, un nenorocit ce te gasesti. Si-ti dau, ca unui milog, niste produse vechi, aruncate intr-o plasa prafuita. Asta e pomana lor si cu ea iti iau ochii. Totusi, de unde bani chiar si pentru nimicul acesta? Nu te mai intrebi, important e ca ai primit ceva. Si, pentru ca ai primit, ti se pare ca e mai bine de tine. Dar, tu castigi mai multi bani? Nu. Mananci de-acum ce-ti doresti? Nu. Te imbraci cum ai vrea? Nici vorba. Te distrezi mai mult? Evident ca nu. Ramai in continuare sclav, insa ei eu reusit sa-ti inoculeze ideea ca te-au ajutat, desi tu traiesti la fel de prost. Si nici macar nu te gandesti ca, tot ceea ce pare ca ti-au dat, nu e de la ei, ci tot din munca ta este, munca pe care nu ti-o platesc asa cum trebuie. Si, uite-asa, traiesti de pe o zi pe alta, de la un an la altul si nimic nu se va schimba pentru ca tu te-ai nascut sclav, ai mentalitate de sclav si tot asa vei muri. Ah, si ce bine le prinde altora ca tu esti asa...nici nu-ti imaginezi.

15 comentarii:

  1. Este foarte adevarat ce ai scris tu in acest articol atat de consistent si bine inchegat. Ne aflam in plina criza economica, situatia s-a agravat in cadrul institutiilor publice si nu numai, iar prapastia intre clasa politica, intelectualitate si popor este in ce in ce mai imensa. Am ajuns niste sclavi, niste ologi, oameni lipsiti de identitate in fata guvernantilor care ne bombardeaza din toate unghiurile, ni s-a taiat accesul catre noi insine, as putea spune. E tragic, insa ma uit in jur si vad cu speranta ca tara asta nu se reduce doar la realitatea ei mizerabila ci adevaraul e ca mai sunt si oameni care lupta cu inversunare cu toate ca viata Romaniei se intrevede a fi groaznic de scurta. Nici curaj nu mai ai, nici tupeu, nici indrazneala, suntem nimeni in ziua de azi pentru ca:

    „Am ieşit din cuşcă şi am nimerit în laţ"

    RăspundețiȘtergere
  2. mersi f mult pentru comentariu si ma bucur ca esti mereu prima care citesti ce scriu :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Deosebit articolul tău, Cosmin. Toate articolele sunt, de fapt interesante. Corelaţia bani-sclavie m-a atins în mod special. Sunt perfect în asentimentul tău, te înţeleg. Din rândurile scrise de tine se văd şi frustrările unui psiholog care lucrează în sistemul de stat. Le înţeleg şi pe astea. Dar există şi perspective pozitive, pe care, în calitatea ta de psiholog, cred ca le vei înţelege: atunci când vei fi pregătit cu adevărat (şi mă refer în special la pregătirea ce ţine de suflet) vei şti şi vei putea să faci mai mult (şi pentru tine şi pentru alţii).
    Te rog să interpretezi acest mesaj ca pe promisiune pe care ţi-o fac(i) pentru ceva mai bun şi nicidecum ca pe o critică: şi eu mă pregătesc de vreo 35 de ani şi nu ştiu dacă este (încă)suficient.
    La (mult) mai bine!

    RăspundețiȘtergere
  4. mersi f mult ptr comentariul tau...ai dreptate si tu in ceea ce-mi zici si, da, reies si niste frustrari ale mele...dar chiar eu am vrut sa iasa la iveala, nu le ascund :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Salutare,
    Am si eu un site de Filme Online Gratis si anume www.filme-online-gratis.com
    Daca doresti un link sau banner exchange si noi te rog sa vizitezi http://filme-online-gratis.com/blog/linkbanner-exchange/
    sau sa ma contactezi pe mess la id : filme_online_gratis
    O zi frumoasa in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  6. da..frumos scris si trist de adevarat...chiar acum ma uit la teveu la protestele pensionarilor...vineri plec sa fac fotografii..sper...hm..ma gandesc acum duminica o sa fiu la concert la AC/DC in piata...iar alaturi, la numai o aruncatura de bat probabil voi vedea manifestanti..mi-e rusine de mine...altii nu au bani nici macar de-o paine iar eu..am platit milioane pentru un concert...bleahhh...

    RăspundețiȘtergere
  7. nu are de ce sa-ti fie rusine ptr asta...banii ii castigi tu, nu-i furi ;)

    RăspundețiȘtergere
  8. Am ajuns la concluzia ca primim ceea ce meritam. Vrem perfectiune de la stat si noi ne omoram intre noi...cand vinovat este sistemul. Daca un om iese in strada sa isi ceara drepturile si se mai intalneste cu un altul care are alte preferinte politicie , totul se rezuma la cearta si bataie.
    E trist ca nici cei care au ceva cultura la bibilica nu fac nimic...asteapta tot de la inculti sau nu le pasa, dar isi permit sa dea cu parerea.
    E ingrozitor ce se intampla cu tara asta, mai ales cu partea economica, insa fie ca vrem fie ca nu vrem multi dintre noi suntem dependenti de dat si primit mita, de furat, de injurat, de batut, de contrazis. Respectul intre oameni este vant si o relatie unita la greu nu prea gasim, doar daca , stiu eu, se intampla incidente in care rezultatul este pierderea de vieti umane.
    Suntem ceea ce facem...avem atatia oameni destepti care dorm si totusi afirma ca le pasa...

    RăspundețiȘtergere
  9. Cum te simti la o saptamana dupa ce ai scris ceea ce ai scris? La fel de suparat, sau devii resemnat?
    Eu iti doresc sa fii si sa ramai optimist, si sa-ti fie bine!

    RăspundețiȘtergere
  10. :) ma simt revoltat si suparat...resemnat nu sunt si nici nu as vrea sa devin asa...resemnarea, in cazul asta, inseamna plafonare, apoi pierzanie...optimismul si "lupta" ar fi bine sa triumfe la mine :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Este foarte trist. Dar nu vom fi doar unul, vom fi toti. Toti vom fi in aceeasi situatie, unii poate chiar sunt deja. Scuza lor este ca"sunt prea putin oameni bogatii" de care sa se lege si astfel se iau de cei mai saraci. Dar, daca noi ramanem frara bani, ei nu mai putem sa ne platim impozitele si taxele, impozite si taxe care alimenteaza statul. Asta este singura sursa de venit a statului. Daca banii nu circula atunci nici statul nu va avea bani. Degeaba s-au gandit ca fac economi daca nu ne mai dau atat de multi bani, nu fac nicio economie, doar stagneaza in mizerie si apoi in si mai rau.

    RăspundețiȘtergere
  12. daca oamenii nu renunta la bani, banii vor distruge lumea

    RăspundețiȘtergere
  13. mersi ptr comentariu, dar daca nu stiu cine esti, tot degeaba ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte adevarat: 'Azi, una din formele sclaviei moderne, o reprezinta manipularea ta continua prin lipsa banilor. Caci, in societatea actuala, daca nu ai bani, nu contezi. Iar daca nu contezi, nu existi.' ...'Lipsa banilor te depersonalizeaza, iti viciaza fiinta. Cu cat nu ai, cu atat decazi. Si iti pierzi prietenii, cunoscutii, iubitul sau iubita, esti blamat si injosit de toata lumea. Decazi in ochii tai, iar cu cat decazi mai mult, cu atat devii mai antipatic pentru toti. Ceilalti nu mai au intredere in tine, fug de tine, nu-i mai interesezi'....Insa..eu , la fel ca ceilalti "comentatori", precizez ca nu trebuie sa ne lasam si sa plecam capul, pt ca am facut cateva scoli si avem anumite pretentii de la noi ca oameni, sa ne respectam noi insine pt a fi respectati de altii..si intr-adevar..este totusi un semnal de alarma pe care nu stiu daca cineva il mai trage ..cred c-au obosit toti :)...poate totusi reusim ceva la locul fiecaruia de munca sa facem bine atat cat putem, ceea ce stim si am fost pregatiti, si poate aceasta dorinta simpla de supravietuire ne va invata sa devenim mai puternici atunci cand vom urca o treapta mai sus..la momentul potrivit. Conteaza pacea si armonia din sufletul nostru..sa ramana la fel...ORICE AR FI...pt ca nu vom putea schimba tot guvernul corupt, eventual putem lua atitudine pt a fi respectat orice om..fie el si un maturator de strada, pt ca are drepturi...acelea de-A FI OM! Felicitari pt articol! :) ♥

      Ștergere
    2. Mersi mult pentru comentariu. Singura ”armă” pentru a nu se ajunge aici cred că ar fi să ne menținem demnitatea tot timpul.

      Ștergere